Partidul Lega din Italia a depus la Camera Deputaților o propunere de lege care înăsprește semnificativ condițiile de obținere a cetățeniei italiene pentru străinii născuți și crescuți în Italia, dar și pentru alte categorii de cetățeni străini.
Potrivit Rainews, textul introduce un examen de integrare obligatoriu, perioade mai lungi de rezidență legală și noi cauze de retragere a cetățeniei în cazul unor condamnări grave.
Propunerea de lege este semnată de deputații partidului Lega, Jacopo Morrone, Riccardo Molinari, Giorgia Andreuzza, Ingrid Bisa și Elena Maccanti.
Pentru străinul născut în Italia, care a locuit legal și fără întrerupere pe teritoriul italian până la împlinirea vârstei de 18 ani, nu va mai fi suficientă simpla declarație, depusă în termen de un an de la majorat, prin care își exprimă voința de a deveni cetățean italian.
Textul cere îndeplinirea unor cerințe suplimentare: promovarea unui examen de integrare, stabilit prin decret al ministrului de Interne, care să verifice:
- integrarea efectivă și cunoașterea regulilor sociale și juridice de bază;
- absența condamnărilor penale pentru infracțiuni intenționate;
- lipsa procedurilor penale în curs pentru astfel de infracțiuni;
- neaplicarea unei pedepse stabilite la cererea părților pentru infracțiuni intenționate;
- și absența infracțiunilor comise în ultimii trei ani pentru care persoana a beneficiat de iertare judiciară.
În expunerea de motive, inițiatorii subliniază că, „prin modificări limitate, dar punctuale, ale reglementării în vigoare, prezenta propunere de lege urmărește să raționalizeze sistemul de recunoaștere a cetățeniei și de acces la statutul de rezident pe termen lung, care permite un acces imediat și deplin la drepturile sociale, generând o sarcină importantă pentru finanțele publice”.
Lega își leagă demersul de rezultatul referendumului abrogativ din 8 și 9 iunie 2025 privind condițiile de solicitare a cetățeniei, referendum care urmărea reducerea de la zece la cinci ani a perioadei de rezidență necesare pentru obținerea cetățeniei italiene de către un străin.
„În urma «respingerii» recente a referendumului abrogativ din 8 și 9 iunie 2025 în materie de cerințe pentru solicitarea cetățeniei, care urmărea să înjumătățească perioada de rezidență de la zece la cinci ani prevăzută de lege pentru obținerea cetățeniei italiene de către străini, a ieșit la iveală și mai clar voința poporului italian”, afirmă deputații lui Salvini.
Potrivit acestora, rezultatele referendumului, împreună cu sondajele și cu „ascultarea zilnică a cetățenilor în străzi și piețe”, ar arăta că italienii consideră statutul de cetățean „un recunoaștere importantă, de atribuit doar străinilor rezidenți pe teritoriul național care demonstrează că o merită”.
Din acest motiv, explică Lega, proiectul de lege intervine „în mod punctual, rațional și eficient” atât asupra modalităților de dobândire a cetățeniei, cât și asupra condițiilor juridice de acces la statutul de rezident pe termen lung, considerat unul dintre canalele privilegiate nu doar către cetățenie, ci și către prestațiile sociale oferite de stat.
Textul propus modifică legea din 5 februarie 1992, nr. 91, privind cetățenia, precum și textul unic care reglementează imigrația și condiția străinului.
În ceea ce privește legea nr. 91/1992, schimbările merg în sens restrictiv atât pentru minori, cât și pentru adulți, în ceea ce privește accesul la cetățenie.
Totodată, sunt înăsprite criteriile și procedurile de retragere a cetățeniei, inclusiv prin introducerea unor cauze noi de revocare legate de condamnări pentru infracțiuni grave, precum violența de gen, violul, hărțuirea obsesivă, „pornografia din răzbunare” și traficul de ființe umane.
Ca element de „compensare”, proiectul prevede reducerea termenelor pentru soluționarea procedurilor administrative de acordare a cetățeniei.
Lega prezintă aceste modificări ca pe o încercare de a limita acordarea cetățeniei și a statutului de rezident pe termen lung la acei străini care dovedesc o integrare reală și respect față de regulile Italiei, subliniind totodată impactul economic al accesului la drepturi sociale asupra bugetului public.










