Ziua Iei sărbătorită în Italia. Cămășile tradiționale românești, admirate și premiate de tineri italieni

Pe 24 și 25 iunie 2023, Asociația Spirit Românesc din Roma, împreună cu Asociația Villaggio
Romeno de la Pavona, au organizat un eveniment de anvergură dedicat portului popular
românesc și tradițiilor de vară. Este vorba de evenimentul „Ziua Iei – Portul tradiției românești”, desfășurat, lângă Roma, la Villa Fornarola.

Programul evenimentelor dedicate portului popular a fost bogat și variat! A fost pregătită o
expoziție specială cu costume populare din toate zonele țării, au fost organizate două
workshopuri, a avut loc un spectacol oferit de copiii care frecventează atelierele de limba română, s-au degustat bucate românești.

Un spectacol de excepție

Punctul culminant a fost spectacolul de sâmbătă care i-a avut ca protagoniști pe soliștii îndrăgiți sosiți din România: Angelica Flutur, icoană a tradițiilor și portului românesc, care a adus hore și bătute din Bucovina, Florin Vos și Daniela Gyorfi cu muzică ușoară și de petrecere.

Artiștii au povestit ce înseamnă pentru ei păstrarea tradițiilor și cât de important este să menținem legăturile cu țara unde ne-am născut, chiar dacă mulți români au ales calea străinătății. Angelica Flutur a prezentat, înainte să invite publicul la dans, detaliile costumului ei popular, cu termenii specifici zonei Bucovina, de unde provine.

- Continuarea după publicitate -

În răcoarea serii, publicul a cântat împreună cu artiștii români, a dansat, s-a prins în horă și a încins bătute.

Expoziție cu costume populare „de poveste”

Pe tot parcursul celor două zile, Villa Fornarola a găzduit o bogată expoziție de costume populare. O parte din ele au fost aduse din Țara Oașului de Ana Mare, meșter popular, supranumită mama păpușilor. Colecția de personaje în miniatură îmbrăcate tradițional ca în Oaș, alături de costumele specifice zonei, de bărbat și de femeie, au fost completate de o colecție variată de accesorii și coliere, tot din Oaș, prezentate de Doina Osian.

„Sunt costume complete, de femei și bărbați, vechi de 80 de ani, din colecția familiei Ana Mare și Doina Osian. Au fost adunate de-a lungul anilor, de la bătrânii din cele peste 65 de sate din zona Oașului. Păpușile sunt îmbrăcate în costume tradiționale din Oaș, printre care avem și două păpuși – mire și mireasă în costumele tradiționale de nuntă.

Colecția este completată cu: cununi, baticuri, clopuri făcute manual, zgărzi tradiționale din Oaș”, ne-a povestit doamna Ana Mare.

Expoziția a avut un caracter special, pentru că mai mulți români din comunitate au adus costume populare, cămăși, obiecte de decor moștenite, achiziționate sau primite cu diferite ocazii, toate păstrate cu sfințenie, grijă și prețuire în casele românilor din Italia.

Toate exponatele au fost însoțite de propria poveste, scrisă chiar de proprietari. Au ieșit la iveală povești pline de emoții, ca cea din colecția solistului Florin Vos, adusă cu mare atenție din județul Mureș.

Chiar artistul ne povestește cu emoție povestea acelei cămăși, care provine din satul Habic, Valea Beicii și „a fost cusută în anul 1953 de către bunica, Costa Floarea, născută în anul 1930 pentru bunicul, Moldovan Octavian, urmând a fi cămașa de mire a acestuia. În acele timpuri mireasa trebuia să coase singură cămașa mirelui.

Din păcate nu a fost purtată niciodată, deoarece bunicul a murit înainte de nuntă cu aproximativ 5 luni. Abia În urmă cu trei ani, bunica și-a găsit curajul de a ne povesti mai multe despre bunicul și a scos din dulap această cămașă, care pentru noi are valoare inestimabilă, fiind singurul obiect vestimentar care a aparținut bunicului, pe care nu am avut bucuria de a-l cunoaște.

Păstrăm cu sfințenie tot ce are legătură cu rădăcinile noastre, având grijă să transmitem și
generațiilor următoare respectul pentru ceea ce au făcut bunicii noștri cu mâinile lor”.
Mai multe cămăși și ii tradiționale au fost aduse și expuse de Maria Bogdan, româncă stabilită la Roma, care deține o bogată colecție de straie populare din toate zonele țării.

Printre exponate am remarcat o ie extraordinar de frumoasă, care, și ea, are o poveste aproape incredibilă: „este o ie foarte veche, de peste 120 de ani, fapt certificat de un profesor etnograf cunoscător. Ia a fost achiziționată din bazarul Porta Portese din Roma, de la un stand cu obiecte tradiționale și cel care o vindea nu cunoștea valoarea ei adevărată, așa că a vândut-o cu doar 8 euro!” ne-a povestit Maria Bogdan.

Concursul portului popular, cu juriu din care au făcut parte tineri italieni

În cadrul evenimentului a avut loc și un concurs dedicat cămășilor tradiționale prezente în
expoziția specială organizată în parcul de la Villa Fornarola. După o evaluare atentă, au fost votate piesele vestimentare cele mai apreciate. Din juriu au făcut parte și trei tineri italieni: Melissa, de 14 ani, Eleonora, de 19 ani și Samuele, 19 ani, care frecventează Liceul cu profil turistic din capitala Italiei.

Cei trei au urmărit cu atenție descrierea costumelor tradiționale, făcută de Luciana Ludusan, președinta asociației, ea însăși colecționar de piese de vestimentație și obiecte de decor moștenite din bătrâni.

„Am urmărit totul cu curiozitate, a fost o călătorie frumoasă, interesantă, o sursă de inspirație pentru noi”, au povestit cei trei trei tineri la sfârșit.

Au fost desemnate apoi cele trei cămăși populare cele mai apreciate. Cea mai votată cămașă a fost cea care face parte dintr-un costum popular din zona Brașovului, descrisă astfel chiar de către strănepoata proprietarei, prezentă la premiere:

E o cămașă românească din zona Făgărașului – Sat Olteț, Județul Brașov. Costumul popular o fost purtat de străbunica mea, de bunica mea, de mătușa mea și de mama mea. Ia e țesută cu alb și negru în jurul gâtului, are o obinzală cusută la mână. Cămașa mai are în față și pe fiecare mânecă 5 șinuare și se termină cu un pumnaș încrețit făcut din obinzală dantelată. Fusta iei care ajunge deasupra genunchiului se numește poale. Fusta costumului popular are o broderie făcută la mână care se numește șebac. Deasupra fustei avem două catrințe brodate cu mătase neagră.

Catrințele au pe margine o dantelă doar cea din față are din partea de jos franjuri de mătase. Cătrința se leagă cu o baieră. Baiera trebuie să aibă la sfârșit niște ciucurei. Deasupra iei avem un laibăr negru făcut din stofă de pănură brodată cu mătase. Pe margine are cusut un șnur negru. Laibărul se încheie cu „babă” și cu „moș” sau cu o „gaică”.

Ateliere despre portul popular și obiceiuri de vară

Evenimentul dedicat portului popular a avut și o componentă didactică! Astfel, în cele două zile au fost organizate două workshopuri dedicate portului popular și tradițiilor din timpul verii.

Primul atelier, desfășurat sâmbătă, a fost susținut de dr. Adina Hulubas, conectată prin zoom din România, cercetător la Academia Română, filiala Iași și a fost dedicat sărbătorilor legate de ziua de Sânziene, Nașterea Sf. Ioan Botezătorul și Ziua Internațională a Cămășii cu altiță.

La întâlnire au participat peste 15 copii care frecventează atelierele în limba română „Școală după școală”, precum și părinți, alți membri ai comunității de români și oaspeți din România. Am aflat care sunt originile sărbătorilor verii, mai ales cele legate de solstițiul din noaptea de 21/22 iunie și cum au influențat mișcările planetelor gândirea populară.

„Sânzienele” sunt coronițe de flori cu ajutorul cărora se ghicește viitorul, iar în aceste zile mai multe popoare au diferite obiceiuri legate de natură și magie. Apoi am aflat multe lucruri noi despre „ie”, cine o poartă, cum este realizată și în ce ocazii este îmbrăcată de către femei și fete!

Copiii au rămași impresionați să descopere că fiecare cămașă populară are o serie de părți și motive precise, cum ar fi altița, încrețul sau râurile! „Ia nu este doar un cuvânt, nu este doar o haină”, ne-a transmis Adina Hulubaș, îndemnându-ne să încercam mereu să cunoaștem și să păstrăm adevăratele noastre tradiții și obiceiuri!

Al doilea atelier, desfășurat duminică, a fost susținut de invitatele din Țara Oașului, Ana Mare și Doina Osian.

Organizat ca o șezătoare, a cuprins descrierea costumelor pline de culori, specifice zonei, accesoriilor, păpușilor îmbrăcate exact ca oamenii din sate. Copiii au dorit să cunoască cum este traiul în acea zonă a țării și au aflat că mulți români au emigrat din Țara Oașului, care până nu demult era o regiune fără industrie, dar bogată în tradiții, unele unice în România.

Tradițiile, duse mai departe de copii

Expoziția dedicată tradițiilor și portului popular a avut o parte dedicată și exponatelor realizate cu migală de copiii români care frecventează atelierele de limba română „Școală după Școală”, organizate de asociația Villaggio Romeno, gazda evenimentului și susținut de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Au fost create căsuțe țărănești cu copăcei, desene și obiecte cu motive populare, dar mai ales miniaturi de costume tradiționale, realizate din carton, cu împletituri manuale.

Copiii, pregătiți de învățătoarele Mihaela Ioja, Laura Bobocea și Cătălina Bucur, au pregătit și un spectacol deosebit, care a inaugurat evenimentul dedicat Zilei Iei.

„Fiecare dintre noi purtăm în suflet, chiar dacă suntem departe de țară, locurile unde ne-am născut. În ultimii ani, pe 24 iunie, românii din întreaga lume sărbătoresc cămașa cu altiță (IA) și deseori dorim să îmbrăcăm în această dată, o ie sau o cămașă din propria regiune. Fiecare zonă are frumusețea ei aparte, de aceea am dorit să dăm spațiu românilor din comunitate, să vină cu propria cămașă, ie, costum și să ne spună povestea acelui obiect. Au adus nu doar obiecte de vestimentație, ci și ștergare, covoare, obiecte de lut, accesorii. Iar poveștile au fost emoționante. Le mulțumim fiecăruia în parte, oaspeților din România, publicului și îi invităm deja la următoarea ediție, în 2024, pentru a continua tradiția începută acum câțiva ani”, au declarat organizatoarele evenimentului, Dana Mihalache (Spirit Românesc) și Luciana Ludușan (Villaggio Romeno).